La demisolul catedralei funcţionează Muzeul Spiritualităţii Româneşti, organizat de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi inaugurat la 4 decembrie 1993, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Sale dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, , şi cu largul sprijin al Secretariatului de Stat pentru Culte, al Prefecturii Judeţului Covasna, al Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Covasna, cu susţinerea, prin obiecte şi colecţii, de către toate parohiile ortodoxe din judeţ.
Pentru definitivarea expoziţiei permanente, consacrată iconografiei ortodoxe a Sf. Gheorghe, am fost sprijiniţi de Muzeul Şcolii Româneşti din Scheii Braşovului, de Muzeul “ASTRA” din Sibiu, de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj- Napoca, de Muzeul Judeţean din Sf. Gheorghe şi, nu în ultimul rând, de specialiştii Secretariatului de Stat pentru Culte, Mircea Sfârlea, Florin Şerbănescu şi Ioan Gaşpar.
Numeroase firme si buni creştini au ajutat, prin sponsorizări sau prin participarea la lucrările de amenajare a muzeului. Expoziţia permanentă a Muzeului Spiritualităţii Româneşti ilustrează continuitatea de locuire a românilor pe aceste meleaguri, precum şi vechimea creştinismului lor, încă din vremea etnogenezei neamului românesc, prin vestigiile creştine de la Olteni (sec. III) şi Poian (sec. VI). Expunem numeroase valori din importanta colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă din sec. XVIII şi XIX, multe dintre ele provenind de la biserici dispărute sau din lăcaşuri de cult rămase cu credincioşi puţini, sau chiar fără credincioşi în urma vitregiilor şi răutăţilor vremii.
Dintre icoanele prezentate semnalăm pe cele de la Bixad, Baraolt, Vârghiş, Ariuşd, Dobârlău, Dobolii de Jos, Poian, Păpăuţi etc. Toate icoanele păstrate în bisericile ortodoxe ale judeţului demonstrează legătura permanentă a credincioşilor cu cei din celelalte zone ale ţării şi urmează, atat din punct de vedere dogmatic, cat şi al istoriei stilistice, evoluţia artei ortodoxe româneşti.
Muzeul posedă un mare număr de cărţi religioase, expunând o serie de rarităţi, cum sunt:
“Cazania lui Varlaam” (Iaşi, 1643), “Îndreptarea legii” (Târgovişte, 1652), “Chiriacodromion” (Alba Iulia, 1699), un “Liturghier” tipărit in anul 1713 de Antim Ivireanul, precum şi numeroase alte tipărituri cu caracter religios, provenind din vestitele centre tipografice de la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Iaşi, Mânăstirea Neamţ, Român, Blaj, etc., atestând şi în acest fel legăturile spirituale ale românilor localnici cu cei de pretutindeni.
De asemenea, prezentăm numeroase obiecte liturgice şi veşminte preoţeşti, toate cu valoare artistică. Prin generozitatea specialiştilor de la Arhivelor Naţionale Covasna, sunt expuse cópii de pe documente medievale referitoare la românii din zonă, din secolele XVII-XVIII, printre care şi registre parohiale de stare civilă întocmite în biserici rămase azi fără credincioşi (Poian, Ghelinţa etc.), acte privind activitatea şcolilor confesionale româneşti, circulare şi pastorale al mitropoliţilor Ardealului, porunci ale protopopilor din zonă care s-au impus în conducerea vieţii religioase sau prin acţiuni culturale notabile.
Dintre personalităţile care s-au remarcat în aceste domenii amintim pe Mitropolitul Nicolae Colan al Ardealului, Episcopii Justinian Teculescu şi Veniamin Nistor, protopopii Aurel Nistor, Ioan Petricu, Constantin Damian, Ioan Rafiroiu, folcloristul Dimitrie Cioflec, învăţătorii Gheorghe Zaharia, Gheorghe Rafiroiu, Nicolae Vleja, publiciştii Eugen Sibianu, Valeriu Bidu, Vicenţiu Rauca-Răuceanu, Aurel Gociman- Oituz ş.a. De asemenea sunt evidenţiate operele scriitorului Romulus Cioflec (un alt arăcean de marcă), precum şi aspecte din viaţa gazetărească a judeţului Trei Scaune din perioada interbelică.
Un loc aparte îl ocupă în expoziţie prezentarea unor mărturii din bisericile ortodoxe româneşti din judeţ distruse in perioada 1940-1944, precum şi din alte biserici româneşti care au fiecare câte o istorie dramatică. Ele au fost adesea ascunse de credincioşi în vremurile de mari vitregii pentru românii din zonă, cum au fost cele din anul 1848, din anii premergători şi din timpul primului război mondial, din vremea Dictatului de la Viena, din timpul Regiunii Autonome Maghiare etc.
Până la organizarea de către Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în anul 2001, a unei expoziţii de bază, amenajată într-un spaţiu corespunzător, Muzeul Spiritualităţii Româneşti a găzduit toate expoziţiile realizate de către muzeul amintit, împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan. În generosul său spaţiu şi-au desfăşurat lucrările mai multe simpozioane, conferinţe, dezbateri şi alte manifestări de cultură şi spiritualitate românească.
Prin expoziţia de bază şi prin cele tematice, prin strădania muzeografilor Dorina Cucu, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătuşu şi a preoţilor parohi de la Catedrală – Ioan Cucu, Corneliu Bujoreanu, Cristian Groza şi Sebastian Pârvu, muzeul prezenta valorile religioase şi culturale fundamentale ale istoriei românilor din zonă, încercand să contribuie la o mai bună cunoaştere a contribuţiei specifice a acestora la patrimonial cultural şi spiritual făurit de-a lungul timpului în arcul intracarpatic transilvan.
De-a lungul anilor, muzeul a fost vizitat de personalităţi ale spiritualităţii, culturii, şi vieţii publice româneşti: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, academicienii Virgil Cândea, Gheorghe Vlăduţescu, Horia Colan, profesorii universitari şi oamenii de cultură Ioan Caramitru, Ioan Ungureanu, Grigore Vieru, Gheorghe Lazarovici, Ilie Bădescu, Nicolae Mătcaş, Valeriu Tabără ş.a
Cartea de onoare a muzeului cuprinde impresiile si poarta semnaturile unor importante personalitati ale vietii publice.
Redam selectiv doar câteva dintre acestea :
1. Însemnare: 18-VII–1998
"Cu adânca emotie, am pasit în aceasta Sfânta a Sfintelor din judetul Covasna – odoare, marturii, carti – adeverind existenta, dainuirea si spiritualitatea româneasca în aceasta parte de Tara. Dragostea si pretuirea noastra organizatorilor si fondatorilor acestui muzeu – între care la loc de cinste s-a aflat î.P.S. Mitropolit dr. Antonie al Transilvaniei. Binecuvântam pe toti cei ce pastreaza luminoasa lumina a simtirilor, realizarilor si jertfelor românesti pentru unitatea neamului si integritatea hotarelor tarii noastre pentru care a luptat pilduitor Patriarhul României – dr. Ilie Miron Cristea de la Toplita. Aceasta ne-a si îndreptat pasii la popasul de azi.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti,
+ Teoctist
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
2. "Marturisirea credintei crestine cheama la iubire, în sensurile sale cele mai profunde: iubirea de Dumnezeu – iubirea gliei stramosesti si a neamului, iubirea aproapelui, iubirea binelui si dreptatii, iubirea frumosului sadit în creatia divina si daruit, întru har ceresc, plamaditorilor pamântesti de frumos."
+ Antonie al Ardealului
23 aprilie 1994
3. "Azi, 23.09.1995, noi credinciosii români din Covasna si Harghita, am iesit din «catacomba » – dupa doua mii de ani de crestinism (P.S. Ioan se referea la faptul ca Episcopia a primit spatiul în care a fost amenjat Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – n.n.)."
+ Ioan Selejan
4. "Locuri românesti cu rosturi si lucruri care vorbesc atât de limpede neamului nostru si lui Dumnezeu încât se aude pâna dincolo, în Caransebesul banatesc, prin fiii acestor locuri!"
+dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului
8 decembrie 1996
5. "Cele mai calde cuvinte de lauda si de îmbarbatare pentru membrii comunitatii ortodoxe române din zona. A cinsti memoria înaintasilor înseamna a-ti cinsti parintii. A le apara cimitirele si bisericile înseamna a-ti recunoaste originea. A transmite cultura trecutului pentru urmasii nostri înseamna sa îti educi copiii în cinstire fata de Dumnezeu si fata de stramosi. Fie ca în viitor nici un român de pe pamântul tarii sa nu se simta strain. Fie ca strainii sa se simta români.
Felicitari celor care au realizat Muzeul, carte de învatatura urmasilor nostri."
Gheorghe Lazarovici, director Muzeul National de Istorie al Transilvaniei
26 mai 1994
6. "Toata admiratia pentru ctitorii acestei cetati a Ortodoxiei si Românismului."
Virgil Cândea
25 noiembrie 1994
7. "Sunt pentru prima data în aceasta parte a tarii, cu muntii ei biblici, martori ai genezei si dainuirii poporului român. Am întâlnit oameni pe masura acestor munti, plec de aici cu convingerea victoriei noastre în pofida vânturilor neprielnice ; plec cu admiratie pentru acesti oameni ; le voi spune românilor din Basarabia despre miracolul rezistentei românesti de aici, ca pâna la urma sa ne întregim în fata lui Dumnezeu – pentru ca fiecare se va prezenta cu semintia sa. Va îmbratisez, cu dor, sper sa revin."
Ion Ungureanu
30 martie 1995
8. "Mama mea viata-ntreaga
A trait fara barbat.
Prea singur eram în casa
Ploi cu grindina când bat.
Mama mea viata-ntreaga,
Stând la masa ea si eu
Se aseaza între mine
Si-ntre Unul Dumnezeu."
Grigore Vieru
13 octombrie 1995
9. "Exista oameni care pot cladi în subsol cultura si spiritualitate. Dar, de fapt, aceste «subsoluri» sunt solul etern al existentei noastre. Atât! Restul, sper sa se înteleaga."
George Muntean
31 ianuarie 1996
10. "Sunteti foarte importanti pentru toti românii.
Sa va dea Dumnezeu putere si întelepciune."
Ecaterina Andronescu, deputat comisia de învatamânt
25 octombrie 1997
11. "Este un fapt si un act de cultura admirabil aceasta colectie a spiritualitatii românesti. Am fost si voi fi mereu alaturi de DVS. cu dragoste si întelegere fata de oameni si fata de Dumnezeu."
Radu Vasile (Prim Ministru al Guvernului României)
16 aprilie 1998
12. "Nu am vizitat doar un muzeu, ci am intrat într-un templu istoric al neamului românesc. Corespondenta dintre piesele expuse si pamântul acestei parti de tara care te sfinteste consider ca constituie semnificatia acestei corespondente. Felicit din toata inima pe ostenitorii care au pus la cale aceasta opera de educatie patrotica care descopera, pe lânga pasiune, o adevarata vocatie si raspundere izvorâte din dragoste pentru neamul românesc."
pr. prof. Ilie Moldovan
25 aprilie 1998
13. "Oh, si crede asa într-însul
Ca în albastru vazul ei,
Chipul lui de pe icoana
Se stravede sub scântei.
Si eu tin atât la mama
Ca nicicând nu îndraznesc
Dumnezeul din privire
Sa ma vâr sa-l mâzgalesc.
Cu sufletul si toata puterea noastra de gândire ne aratam onorati sa adresam un cuvânt de smerita pretuire celor ce îngrijesc de cele adevarate si drepte ale românitatii de pe aceste pamânturi binecuvântate de Bunul Dumnezeu."
Ilie Badescu
1 mai 1998
14. "În acest loc minunat al spiritualitatii românesti se aduna, de ficare data, cu dragoste de neam în suflet, cei care pastreaza treaza flacara românismului în Transilvania."
Adrian Nastase
18 august 1998
15. "Dumnezeu si Maica Domnului sa binecuvinteze pe toti ctitorii si pastratorii acestui prea ales sanctuar al Neamului nostru românesc !."
pr. Ioan Iovan, Maica Cristina
decembrie 1998
16. "În speranta ca bunul Dumnezeu îmi va îndrepta pasii spre cele bune pe care le gândesc, sper ca anul viitor sa ne întâlnim aici cu promisiunile îndeplinite. Va doresc, celor care inimosi si darnici va ocupati de spiritualitatea româneasca, toate cele bune pentru realizarea marilor idealuri românesti."
Ion Caramitru
20 decembrie 1998
17. "Câta vreme exista atâta grija si dragoste fata de avutia spirituala a poporului din partea unor entuziasti cu mijloace materiale modeste, dar cu suflet mare de român, românismul se va mentine si va perpetua pentru vesnicie. Încântat, profund impresionat de munca nobila întru promovarea spiritului românesc.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!"
Nicolae Matcas, fost ministru al Stiintei si Învatamântului din Republica Moldova
27 martie 1999
